[zoomsounds_player artistname=”Pr. Dr. Cristian Popa” songname=”Bogatul nemilostiv si saracul Lazar, predica parintelui Cristian” type=”detect” dzsap_meta_source_attachment_id=”561″ source=”https://parohiavarastiidesusdascalu.ro/wp-content/uploads/2020/11/Bogatul-nemilostiv-si-saracul-Lazar.docx” config=”default” autoplay=”off” loop=”off” open_in_ultibox=”off” enable_likes=”off” enable_views=”off” enable_rates=”off” play_in_footer_player=”default” enable_download_button=”off” download_custom_link_enable=”off”]
‘’ Zis-a Domnul: Era un om bogat care se îmbrăca în porfiră și în vison, veselindu-se în toate zilele în chip strălucit. Iar un sărac, anume Lazăr, zăcea înaintea porții lui, plin de bube, poftind să se sature din cele ce cădeau de la masa bogatului; dar și câinii venind, lingeau bubele lui. Și a murit săracul și a fost dus de către îngeri în sânul lui Avraam. A murit și bogatul și a fost înmormântat. Și, în iad, ridicându-și ochii, fiind în chinuri, el a văzut de departe pe Avraam și pe Lazăr în sânul lui. Și el, strigând, a zis: Părinte Avraame, fie-ți milă de mine și trimite pe Lazăr să-și ude vârful degetului în apă și să-mi răcorească limba, căci mă chinuiesc în această văpaie! Dar Avraam a zis: Fiule, adu-ți aminte că tu ai primit cele bune ale tale în viața ta, iar Lazăr, asemenea, pe cele rele; și acum aici el se mângâie, iar tu te chinuiești. Și, peste toate acestea, între noi și voi s-a întărit prăpastie mare, ca aceia care voiesc să treacă de aici la voi să nu poată, nici cei de acolo să treacă la noi. Iar el a zis: Rogu-te, dar, părinte, să-l trimiți în casa tatălui meu, căci am cinci frați, să le spună lor acestea, ca să nu vină și ei în acest loc de chin. Și i-a zis Avraam: Au pe Moise și pe proroci; să asculte de ei. Iar el a zis: Nu, părinte Avraame, ci, dacă cineva dintre morți se va duce la ei, se vor pocăi. Și i-a zis Avraam: Dacă nu ascultă de Moise și de proroci, nu vor crede nici dacă ar învia cineva din morți.’’ (Ev. Luca 16, 19-31)
‘’Iubiti credinciosi, pilda evanghelica de astazi, a ‘bogatului nemilostiv si a saracului Lazar’, este despre rai si iad. Chiar si in vremurile noastre sunt multe controverse privitoare la ce este raiul si iadul. (…) Trebuie sa intelegem un lucru: iadul este un loc cumplit! (…) Dar de ce este cumplit, iubiti credinciosi? (…) Daca despartirea de cei dragi este atat de greu de indurat, imaginati-va cu cat mai mult este de nesuportat despartirea de Dumnezeu, stiind ca ai ratat intreaga ta viata…(…)
Sanul lui Avraam este o prezentare simbolica a celor care cred. Cine este Avraam? Este tatal credintei. Cel care crede se regaseste in credinta pe care a avut-o Avraam, iubiti credinciosi, ceea a marturisirii depline a lui Dumnezeu, inclusiv cu jertfa fiului sau, unul nascut…avea un singur fiu, pe care Dumnezeu, i-a cerut sa-l jertfeasca. Atunci, Avraam nu a ezitat in credinta lui fata de Dumnezeu si s-a pregatit pentru jertfa ceruta; numai ca Dumnezeu, a oprit jertfa fiului sau Isaac. Deci, iubiti credinciosi, Avraam este parintele credintei pana in zilele noastre; si nu numai pentru noi crestinii ci si pentru populatia evreiasca din religia mozaica si pentru arabi… (…)
Idiferenta fata de saraci o vedem si astazi, in jurul nostru. (…) Omul care are bunastare se indeparteaza de Dumnezeu sau nu stie cum sa aprecieze bunastarea caci considera ca este meritul actiunilor lui, a muncii lui, a faptelor lui. Dar de fapt, este binecuvantarea lui Dumnezeu! Si daca omul uita de faptul ca binele pe care il primeste in viata este de la Dumnezeu acela se izoleaza si devine egoist in placerile lui…Bunastarea te poate face sa nu ii iei in seama pe cei de langa tine, sa ii treci cu vederea, sa ii elimini din viata ta si chiar si pe Dumnezeu, iubiti crediciosi! (…) Ne aducem aminte de Dumnezeu doar daca trecem printr-o intamplare neplacuta…abia atunci ne amintim ca puterile noastre, bogatiile noastre nu ne ajuta … apelam la ajutorul lui Dumnezeu ca singura nadejde ce ne mai ramane…in imprejurari extreme nu mai are cine sa ne ajute decat Bunul Dumnezeu. (…)
Pericopa aceasta ne arata ca orice ni se intampla, trebuie sa il pastram pe Dumnezeu in viata si constiinta noastra si, sa lucram mantuirea! (…) Primul element este iubirea – comuniunea desavarsita cu Dumnezeu iar al doilea element este credinta – ca manifestare sufleteasca, a constiintei si spiritualitatii noastre. Dupa aceea vin celelalte daruri ale Duhului Sfant: bucuria, pacea, intelepciunea, binele si toate celelalta virtuti. (…)
Fara Dumnezeu lumea nu exista! Fara Dumnezeu nu se poate! Pentur a nu ne trezi in starea aceasta pe care o traieste bogatul nemilostiv, trebuie sa ne pregatim, sa ne deschidem sufletele si constiintele; sa manifestam iubirea si credinta fata de Dumnezeu, sa intram in comuniune, in legatura, in relatie cu Dumnezeu, permanent in vremea vietii noastre…astfel incat, aceasta relatie sa continue in vesnicie, iubiti credinciosi. Daca nu descoperim existenta lui Dumnezeu din lumea aceasta, dincolo va fi prea tarziu. (…)
A fi impreuna cu Hristos inseamna a fi mantuit, izbavit si primit in comuniunea deplina cu Dumnezeu. De aceea sa pregatim aceasta comuniune, prin venirea in fiecare duminica si zi de sarbatoare la Sfanta Liturghie…astfel incat sa nu fie prapastie mare intre noi si Dumnezeu ci sa fim asa cum sunt sfintii ingeri si sfintii ceilalti, aproape de Dumnezeu, in comuniunea deplina a sfinteniei, a bucuriei si a iubirii de Dumnezeu acum si pururea si in vecii vecilor.
Dumnezeu sa primeasca rugaciunile noastre, in veci!
Amin!’’
Preot Dr. Cristian Popa